Bullying la Questfield International College, părinți obligați să insiste luni la rând

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită răspunsuri structurate și măsuri eficiente din partea instituțiilor de învățământ. Lipsa unor reacții adecvate poate conduce la consecințe psihologice grave pentru elevi și afectează în mod negativ climatul educațional. În acest context, investigarea modului în care o instituție răspunde sesizărilor privind hărțuirea sistematică devine esențială pentru asigurarea responsabilității și protecției copiilor.

Bullying la Questfield International College, părinți obligați să insiste luni la rând

O investigație bazată pe documente și corespondență oficială arată că în cadrul Școlii Questfield Pipera au fost semnalate situații de bullying repetat pe o perioadă de peste opt luni. Potrivit familiei unui elev afectat, comportamentele agresive au inclus jigniri zilnice, stigmatizare medicală și o presiune constantă asupra familiei, fără ca instituția să implementeze măsuri documentate sau să răspundă în mod oficial. De asemenea, un răspuns verbal al fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, citat de familie, ar sugera o poziție de presiune pentru retragerea copilului din unitate.

Sesizările repetate și lipsa intervențiilor documentate

Conform informațiilor puse la dispoziție, familia elevului a transmis în mod repetat sesizări oficiale către învățătoare, conducerea școlii și fondatoare, solicitând intervenții clare pentru stoparea bullyingului. Din analiza corespondenței și documentelor nu rezultă existența unor răspunsuri scrise sau măsuri oficiale care să ateste acțiuni concrete. Intervențiile au fost, potrivit familiei, limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție clare.

Manifestările bullyingului și stigmatizarea medicală

În primele săptămâni, elevul a fost expus unor comportamente agresive frecvente, precum umiliri publice, excludere socială și jigniri directe, toate cunoscute de cadrele didactice. Acestea au escaladat în timp, culminând cu stigmatizarea medicală, utilizată ca instrument de ridiculizare și marginalizare, conform relatărilor și opiniilor specialiștilor consultați. Etichetarea medicală, folosită în mod repetat în mediul școlar, nu a fost tratată cu seriozitate sau oprită prin măsuri instituționale documentate.

Presiuni asupra familiei și mecanisme de excludere mascată

Familia susține că, în lipsa unor reacții instituționale ferme, responsabilitatea a fost transferată către aceasta, iar situația a fost prezentată ca o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”. Potrivit relatărilor, părinții ar fi primit mesaje care sugerează că, în cazul în care nu sunt mulțumiți, pot decide retragerea copilului, inclusiv afirmația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această poziționare poate fi interpretată ca un mecanism de excludere mascată, prin care problema este îndepărtată odată cu copilul.

Impactul emoțional și raportul psihologic

Consecințele situației asupra copilului sunt documentate printr-un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un psiholog recunoscut. Raportul, întins pe peste zece pagini, evidențiază efecte emoționale grave, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar, rezultate în urma expunerii prelungite la bullying. Aceste manifestări indică un abuz emoțional repetat cu impact semnificativ asupra dezvoltării copilului.

Confidențialitatea informațiilor și consecințele dezvăluirii

Familia a solicitat în mod explicit în scris respectarea confidențialității informațiilor privind situația copilului. Totuși, conform documentelor și relatărilor, aceste solicitări nu au fost respectate, iar informațiile sensibile ar fi fost dezvăluite în mediul clasei, fapt ce a generat situații de presiune asupra elevului, inclusiv interpelări publice din partea cadrului didactic. Specialiștii consultați indică că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, cu efecte negative asupra copilului și colectivului.

Răspunsul instituțional și documentele oficiale

Reacția conducerii școlii la sesizările scrise și documentate pe durata a peste opt luni nu s-a concretizat prin decizii asumate sau măsuri formalizate, ci printr-un document informal de tip Family Meeting Form. Acesta nu conține elementele uzuale care să confere caracter instituțional unui act: responsabilități clare, termene, sancțiuni sau planuri concrete de intervenție. Această abordare a fost evaluată ca insuficientă pentru gestionarea unei situații grave, evidențiind o diluare a responsabilității.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea bullyingului

Cadrele didactice, martore directe ale incidentelor, nu au intervenit astfel încât să oprească comportamentele agresive, care au continuat în contexte vizibile. Lipsa unor reacții ferme și documentate a contribuit la transmiterea unui mesaj de toleranță în cadrul colectivului. Sesizările au fost uneori încadrate ca „conflict minor” sau „probleme de adaptare”, ceea ce a minimalizat gravitatea situației și a împiedicat aplicarea unor măsuri eficiente.

Școala Questfield Pipera, instituție privată care promovează valori precum siguranța și excelența educațională, nu a oferit până în prezent un răspuns scris oficial referitor la aceste aspecte, conform surselor analizate. Mai multe detalii despre instituție pot fi accesate pe site-ul oficial al Școala Questfield Pipera.

Comunicarea oficială și minimalizarea situației

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea școlii a transmis părinților un email în care situațiile reclamate sunt reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”, formulare ce contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying și pare mai degrabă o încercare de diluare a responsabilității. Mai multe informații despre aceste comunicări pot fi găsite în investigațiile publicate pe EkoNews.ro.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme majore privind modul în care instituția a gestionat sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală. Documentele și relatările familiei indică o lipsă a unor măsuri clare, documentate și urmărite în timp, o comunicare predominant informală și o presiune resimțită de familie pentru retragerea copilului. Răspunsul verbal citat al fondatoarei și absența unor reacții scrise oficiale pun sub semnul întrebării practica instituțională de protecție a elevilor în situații de criză. În lipsa unor clarificări și măsuri asumate, rămâne întrebarea esențială privind mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale școlii față de siguranța emoțională a elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro